Emotii si culori: Expoziția domnului Remus Pop Păcurar,sala Casino,decembrie 2019

Domnul Remus Pop-Păcurar(n.1964,Viisoara, lângă Turda),și-a pregătit din vreme expoziția de la Casino.N-am cunoscut tainele conceptului expoziției,așa că surpriza a fost deosebită,multe picturi expuse,varietate de teme...Cu ceva timp în urmă,poate ani, i-am văzut o expoziție la Bastion,în Cluj.Imi amintesc de o mulțime de lucrări de pictură,de mărime mică,sau mijlocie,cu flori si fructe.Am rămas cu sentimentul că domnul pictor era dăruit de la Dumnezeu cu o delicatețe specială, cu o privire spre lume(flori,fructe)în care erau prioritare doua culori,galben și desigur violet,ca să fie armonios totul.Dar nu orice fel de galben....doar galben de gutuie,strălucitor,abia atins de pânză ,parcă nici măcar cu pensula,având o paloare de toamnă....nu aurie,ci cristalin-argintie,imaterială.Mai simplu spus,griuri calde texturate,adică cu o pastă picturală diafană asemeni aripilor de fluturi alb-gălbui,care nu prea pot fi atinși fără a fi răniți,pulverizați. O atmosferă fină și analitică se desprindea din creația domnului Remus.Am înțeles că artistul s-a bucurat de lecțiile de pictură elev fiind, că a ajuns la Cluj pe trasee educative care erau tehnice,practice,așa cum era atunci epoca.A studiat științele economice dar fără să renunțe la bucuria limbajului vizual.Lucrând la începutul carierei economice în marcheting la fabrica Farmec,s-a apropiat de echipa de graficieni și designeri cu care colabora.atunci.Pasionat de fotografie inițial,a urmat Scoala de Artă Tudor Jarda și a fost îndrumat de profesorii artiști Duiliu Crișan și Vera Dan.A expus împreuna cu A.A.P.Cluj la expoziții de grup,dar a organizat și patru expoziții personale de pictură,a cincea fiind actuala expoziție.În prezent nu este afiliat la nici o organizație artistică,păstrând legăturile de prietenie cu artiști ca Horațiu Stegerean,Elkan Peter,Palko Ernest,de sfaturile cărora s-a bucurat în timp.
Expoziția deschisă în decembrie 2019 la sala Casino impresioneaza imediat prin dominanta unei unitați de viziune sentimentală,lirică,printr-o emotivitate sinceră.Memorie,poveste,simboluri culturale sau nu,culoare majoritar nereprezentațională,care incită spre o poetică de vis,metaforizând stările unor lumi interioare.Ceva care-mi amintea de Paul Klee,poate de curentele simbolistice ale secolului XX.
De fapt domnul Remus Pop-Păcurar s-a bucurat de prietenia ''culturală''cu poetul Ovidiu Crișan.Împreună au conlucrat,expoziția numindu-se IMAGINI SI CUVINTE,VÂNZĂTORUL DE VISE.
Domnul poet este de fapt și un valoros farmacist,cadru didactic universitar,dar și autorul mai multor volume de literatură,proză sau versuri.Așa că cei doi prieteni au pus la cale un eveniment fericit din care imageria sensibilă a pictorului s-a întărit,a dezvoltat extinderea parabolelor vizuale ,accelerând dinamica conținuturilor ideatice.Ce minune ,când oamenii comunică și construiesc fie doar amintiri,fie alte drumuri sau vise...Oricum universul din care vin ideile poetice,picturale,muzicale
ar fi un loc cultural ,spiritual ,din care ne nutrim sau ne revendicăm cu toții .sau cel puțin colegii de generație,de contemporaneitate.
Probabil că pictorul și poetul au comunicat,au citit ,au privit picturile ,au simțit misterul conținut de cuvinte,de culori și oglindirea lor,cu efect concret în nașterea unor alte alcătuiri vizuale....Sper să nu fie deplasată analogia cu grandoarea cuvintelor Bibliei din primul capitol cel al Genezei,acolo cuvintele sacre chiar împlinesc,devin o Lume,se văd,chiar se aud dintr-o eternitate care este,trăiește acum și aici.
Demult,cu câteva generații în urmă,prin licee se mai studiau limbi clasice,latina,greaca veche... atunci cultura generală le permitea oamenilor să înțeleagă mai bine legăturile dintre cuvinte ca lumină și lume,dintre întâmplare și forța sentimentului unificator ca mister sacru....Creatorii caută urme ,taine despre care credem că s-au pierdut.Vedem imagini suprapuse care par îndepărtate unele de altele în timp dar se percep instantaneu,asociindu-se bucuriei vieții,ritmului vibrant care vorbește despre ''Cerul spre care creștem''.Apreciez prietenia celor doi artiști și rezultatul promițător al imaginilor plastice adâncite în semnificații noi,în fapt bucurii dăruite celorlalți.Evenimentul a atras mulți tineri,a fost o seară frumoasă care confirmă că pictura aduce bucurii,deschide căi de comunicare,oferă idealuri .Iar pentru artist,este o mare realizare,rodul multor ore de lucru,confirmarea unor izbânzi tehnice și satisfacția dialogului și al aprecierilor împărtășite cu iubitorii de frumos.